|
CRAPUL
( Ciprinus
carpio )

Este un peste foarte raspandit in apele noastre de ses sau
colinare, incepand cu cele curgatoare, iazuri, lacuri si terminand cu marile
balti si ghioluri din mirifica DELTA. Este
visul oricarui pescar plecat in cautarea unui trofeu, dornic sa gaseasca un
partener de intrecere demn de toata lauda.
Atunci cand este prins, crapul
lupta cinstit cu forta si tenacitate si nu de multe ori am avut ocazia sa
ascult istorisiri despre monstri. Dupa observatiile oamenilor de stiinta crapul
crapul salbatic poate trai si 100 de ani cand desigur atinge dimensiuni de
exceptie (30kg). Crapul salbatic este mai putin ghebos si mai viguros decat
rudele sale care traiesc in crescatorii.
Coloratia solzilor difera in functie de mediul in care traieste si unde
gaseste hrana, astfel: cei care traiesc in ape cu vegetatie bogata au colorit
negricios-verzui cu auriu-albicios pe burta, pe cand cei care traiesc in ape
mai limpezi pot fi auriu-deschis sau chiar argintii.
Crapii pot fi recunoscuti destul de usor
dupa cele 4 mustati din apropierea gurii ; aripioara anala este de culoare
portocalie.
Traieste in general pe fundul apei, la
adancime mica in zonele maloase bogate in viermisori, larve, scoici mici pe
care le cauta si le sorb cu botul lor ce se poate alungi ca o trompa. Vara
prefera malul din zonele apropiate de stavilare, mai aerate, precum si locurile
din preajma confluentelor.
Nu musca atunci cand scade apa, nici cand
este furtuna, dar prefera a ploaie calda, fara diferente mari de temperatura si
presiune atmosferica.
Este sensibil la zgomot, la culori vii sau
miscari bruste si inutile pe malul apei, trebuie
retinut ca prefera o nadire dulce cu porumb, turta de floarea soarelui sau
boilies.
Vara crapul sta cu placere in vegetatie
acvatica moale pe unde gaseste larve sau intra printre firele de papura unde
il auzim plescaind prin apa.
Toamna pe vreme inchisa si racoroasa fara
nori de ploaie si pe vreme linistita crapul isi muta ora de masa spre pranz
cand s-a mai incalzit.
Referitor la ora solunara este demn de
remarcat o precizie incredibila, aceste perioade favorabile pentru pescuit fiind
respectate de crap.
Aducerea crapului mare spre barca sau la
mal are aceleasi reguli stiute, in care tehnica de a-i da aer prin asa zisul
« pompaj » are un rol hotarator, cand pestele se aseaza pe o parte se
aduce spre minciog, plasat in apropiere in apa si tinut nemiscat.
Emotia drill-ului cu un crap nabadaios va
colora destula vreme amintirile unui perscar dornic de asemenea senzatii tari.
Pescuitul
crapului in Dunare este putin diferit de cel in balti sau ape curgatoare cu curenti si
debite mici. Diferenta consta in locurile de pescuit, ustensilele folosite si
tehnica pescuitului. Dunarea « ofera » pescuit la crap tot timpul
anului.
Locuri
Canalele dunarene(indeosebi cele
navigabile) dintre insulele din Dunare si malul acesteia. Aceste canale sunt
pline de buturugi vechi sau de copaci cazuti in apa din cauza apelor mari ce
rodeaza malurile.
Intinderile de apa formate prin largirea
albiei Dunarii departe de senalul navigabil.
Aceste « platforme » cat si
canalele respective sunt caracterizate prin adancimi ale apei intre 2-6m,
curentul moderat, gropane, fund malos, cu multa vegetatie submersa in care
larvele de insecte si scoicile marunte sunt la ele acasa.
Un indiciu sigur ca ati gasit locul
potrivit este prezenta scoicilor marunte la mal.
Pescuitul crapului in Dunare
Pregatiti-va
cu scule ceva mai “tapene” pentru acest pescuit. Va recomand lansete de minim
3,5 lbs (ideal 4 lbs), mulinete care sa ia min 150 m 0,35 mm sau mai gros (nu
sunt adeptul firelor groase ), plumb de 120g.
Aici trebuie sa va spun un lucru: unii folosesc plumbi de 200 g sa nu ii ia
apa, gresit, forma este totul, plumbul trebuie sa fie foarte plat iar montura
bine facuta. Oricum plumbul trebuie sa intalneasca un prag, o groapa ceva ca sa
se opreasca altfel Dunarea poate sa duca departe.
-----------------------------------------------------------------------
USTENSILE
Lansetele
ce s-au impus in pescuitul crapului sunt cele de 3,60 - 3,90m, de cele mai multe
ori din 2 tronsoane, dar sunt destule modele si din 3 tronsoane sau chiar
telescopice. Se poate vorbi chiar de un standard, acesta este lanseta de 3,60
m, putere 3 lbs, mufare pe cui Spigot, 7 inele. Variantele sunt: lungimea 3,90
m, puterea cuprinsa intre 2 si 4 lbs.

Sa
analizam putin o lanseta de crap, cam pe ce criterii trebuie aleasa o lanseta.
Util pentru cei care acum vor sa-si cumpere primele lansete, iar pe cei care le
au deja sa-i ajute sa le cunoasca mai bine. Materialul din care este fabricata
lanseta este de cele mai multe ori grafitul, cunoscut in limbajul pescaresc de
la noi drept "carbon". De multe ori blankurile sunt armate cu fibre de
kevlar sau chiar exista blankuri construite din fibre de carbon impletite cu
fibre de kevlar.
Atentie: Carbonul si grafitul sunt acelasi lucru. Obiectivul
meu nu este sa fac teoria constructiilor de lansete, vreau sa va prezint o
lanseta din punctul de vedere al unui pescar, nu al unui tehnician. Ca factor
de orientare pot sa va spun ca fibrele de kevlar se folosesc pentru rigidizarea
blankurilor, pentru stabilirea actiunii.
Furniturile
care se pun pe un blank pentru a se ajunge la o lanseta buna sunt foarte
importante. Cred ca cele mai importante sunt inelele. Pentru o lanseta de 3,60m, pe care se pune o mulineta cu
un tambur de diametru de cel putin 6 cm, inelul de plecare trebuie sa aiba cel
putin 30 de mm in diametru (marimea 30). Prin acest inel firul va pleca bine de
pe tambur si va face un con prelung pana la inelul urmator asigurand o buna
desfasurare a firului. Asta inseamna lanseuri mai lungi cu un efort mai mic, un
efort si din partea dvs si al lansetei. Altfel, cu un inel mai mic firul va lovi
practic inelul formand un con foarte scurt, sa nu va mirati daca o sa vedeti
ceramica unui asemenea inel explodand intr-un lanseu, la forta cu care se
arunca si cu un fir de 30 putin mai rigid nici o ceramica nu rezista. Cam toti
marii producatori de lansete de crap pun pe 3,60m 7 inele.
Inelul
de varf este preferabil sa fie macar de 10 mm in diametru, un inel mai mic va va
frana foarte mult; pentru un stil de pescuit in care distanta de lansare poate
insemna succesul (sau insuccesul) unei partide de pescuit inele largi sunt
obligatorii. Puteti opta intre un inel foarte usor, cu o ceramica fina sau un
inel Secure (sigur) care are ceramica rasfranta asupra monturii metalice si nu
lasa firul sa se frece de aceasta din nici o pozitie. Sunt inele bune, dar numai
pentru blankuri puternice, pentru ca sunt si foarte grele si pot schimba
actiunea lansetei.
O
alta caracteristica a inelelor (toate de aceasta data) este greutatea, inele
groase in ceramica, grele, vor trage de blank si ii vor consuma inutil din
putere pe cand niste inele cu ceramica foarte fina, foarte usoare va vor
permite sa va folositi de toata puterea blankului.
Pentru
la urma am lasat principala caracteristica a inelelor, alunecarea. De un
coeficient de frecare cat mai mic depind lungimea lanseurilor si durata de
viata a firului. Acest coeficient de frecare se reduce in principal prin 2
factori: suprafata de contact (frecare) a firului pe inel si gradul de
slefuire. Suprafata de contact este foarte mare la inelele "patrate",
inele care au pe diametrul interior o suprafata tesita, ca o banda. Inelul
ideal este cel la care ceramica are forma de semicerc in sectiune, se numesc
inele "rotunde", una e cand firul trece pe "coama" unui
semicerc si alta e situatia cand trece pe o suprafata plana, frecarea creste
foarte mult. Gradul de slefuire se poate observa si cu ochiul liber, cea mai
buna alegere sunt inelele SIC (carbura de siliciu) aceste au o structura foarte
compacta, sunt deosebit de netede si au un indice de frecare foarte mic.
Mufarea. Exista 2 tipuri de mufare, directa, in
care varful lansetei se mufeaza direct pe conicitatea cotorului ceea ce obliga
la o fortare a diametrului varfuluisi implicit o rigidizare a acelui segment
fapt care va strica oarecum actiunea lansetei. A doua mufare este cea pe cui
Spigot, un cui (din carbon, de cele mai multe ori umplut cu o spuma carbonica)
introdus prin interiorul cotorului ce face legatura intre cele 2 segmente care
au fix acelasi diametru deci si o actiune continua.
Mandrina este un alt
component foarte important, aceasta trebuie sa fie foarte solida, sa tina bine
mulineta dar in acelasi timp sa fie si suficient de subtire pentru a o putea
apuca in mana pentru ca de ea veti tine la lansare si in drill, o mandrina prea
groasa nu va va oferi o priza buna si nu veti putea arunca. De asemenea
lungimea mandrinei este foarte importanta, inainte sa cumparati o lanseta
verificati daca mandrina are o deschidere suficient de mare pentru a incapea in
ea talpa unei mulinete mari.
Inscrisurile
de pe lanseta. Lbs sunt livre si se refera la puterea lansetei dar spre
deosebire de lansetele clasice nu se refera la greutatea cu care se poate lansa
ci la Test Curve, testul de curbare (?!?) , este greutatea la care varful
lansetei ajunge perpendicular pe pamant (prin curbare!) cu manerul tinut la
orizontala. Desigur acest TC este direct influentat de actiunea lansetei, o
lanseta parabolica ajungand la orizontala mai usor decat o lanseta rapida, asa
ca nu luati aceasta valoare decat ca pe o informatie si nu ca pe o data tehnica
stricta. Desi 1 lbs = 0,450g, deci 3 lbs = 1,350g multi pescari asociaza (si nu
gresesc deloc) aceasta valoare cu puterea de lansare inmultind-o cu 30, de aici
rezultand ca o lanseta de 3 lbs lanseaza 90g. E ok, cele mai multe lansete de 3
lbs lanseaza foarte bine cu greutati intre 80-120g (cel mai adesea intre
90-100g).
Lungimea,
daca este data in ft (feet = picioare) atunci 1 ft = 30 cm adica o lanseta de
13 ft va avea lungimea de 3,90m. Desi standardizarea s-a produs pe 3,6m nu sunt
de neglijat nici lansetele mai lungi (cele mai scurte nu-mi plac deloc asa ca
le lasam in pace). O lanseta mai lunga inseamna un lanseu mai lung, inseamna un
control mai bun asupra unui peste in drill, in special in apropierea malului
asa ca luati in cosideratie si varianta unor lansete de 3,9m. Acestea sunt insa
mai greu de transportat si nu are rost sa va luptati cu ele daca nu aveti
neaparat nevoie.
Ca
fapt divers, la WCC 2002, Grabmayer (campionul) a venit cu bete de 3,99m
(maximul admis in concursuri este de 4m) pentru ca stia bine balta si stia ca
este posibil sa aiba nevoie de lanseuri ultralungi si aici a iesit castigator,
locul bun din dreptul sau era pe un platou aflat la peste 100m de mal.
Actiunea.
Cred ca actiunea unei lansete ar trebui aleasa dupa personalitatea fiecarui
pescar. Daca va luati numai dupa topurile facute de altii asupra betelor si nu
incercati sa "simtiti" o lanseta cum lucreaza in mana, greu va veti
gasi lanseta potrivita.
O
lanseta moale, blanda, va arunca lung, incet, cu pornire greoaie, dar cu
energie foarte multa care se pastreaza, si nu va excela in precizie. Intepatura
data cu o lanseta moale este de asemenea lenta, poate uneori prea intarziata,
dar exista monturi autoferante. Am avut ocazia sa pescuiesc cu lansetele lui
Philipe Lagabbe, lansete deosebit de blande, parabolice, lente in lanseu, dar
care duc extraordinar de departe. INSA, niciodata nu am simtit un peste atat de
clar, atat de intens, atat de puternic. Nu exista comparatie. De regula la
spinning pescuiesc cu bete moi, dar un crap sau un cteno dolofani pe o lanseta
parabolica, cu fir de 29, pe apa de 1,5 - 2 m ... asa ceva merita trait!!! Nu
exceleaza in controlul pestelui in forta, necesita multa dibacie, rabdare si
mai ales cere ca placerea sa nu fie neaparat in numarul de bucati/zi ci in
drilul total, pana la capat.
O
lanseta rapida va arunca precis, rapid, cu nerv, cu multa energie, dar din
pacate aceasta energie se pierde repede, lanseurile nu sunt foarte lungi,
plumbul intra in apa izbit de cele mai multe ori. Inteapa rapid, fulgerator,
uneori exista riscul de a rupe buza pestelui, de a-i scoate carligul din gura
sau de a rupe linia. In mal controlul asupra pestelui este foarte mare,
dominant, drilul in sine este o dominare asupra pestelui … ma rog… unora le
place.
-----------------------------------------------------------------------
Mulinetele
folosite la ora actuala in pescuitul crapului au tamburul de capacitate mare si
diametru f. mare (7 - 8 cm) si asta nu pentru ca se folosesc fire f. groase ci
pentu ca un tambur cu diametru mai mare inseamna un lanseu mai lung. Astfel pe
un tambur de 4 cm diam. (o mulineta de marimea 40, cea mai folosita mulineta la
noi) o spira de fir masoara 13 cm iar pe un tambur cu diam. 8 cm masoara aprox.
25 cm. Daca ne gandim ca la un lanseu de 60 de m cu un tambur de 4 cm diam. se
desfasoara 460 de spire inseamna ca acelasi nr de spire pe un tambur de 8 cm
inseamna un lanseu de 115 m (bineinteles cu un inel de plecare adecvat) si asta
fara sa mai punem la socoteala lungimea tamburului si frecarile care sunt
foarte mari la tamburii mici si destul de mici la tamburii mari.
Trebuie
sa stiti depre tamburi ca firul aluneca mai bine pe o buza metalica decat pe
una din grafit, si aluneca mai bine pe o buza din aluminiu titanizat decat pe
una din aluminiu simplu.
Daca prima regula se
refera la tamburii mari a doua se refera cu siguranta la sistemul bait runner
sau free runner, sistemul de debreiere al franei mulinetei pe timpul asteptarii
prin actionarea unei parghii. Acest sistem departe de a fi doar un hatar al
modei este un sistem indispensabil pentru un pescuit tihnit, relaxant. De fapt
aici este esenta free runnerului, in comoditate. In loc sa stai lipit de
lanseta sa nu ti-o ia vreun peste in apa poti sa stai linistit la umbra,
pestele care trage isi ia fir cat vrea pana intervii si incepi drillul.
Exista
2 feluri de actionare a parghiei de free runner, in jos sau in sus. Personal
prefer sistemul care se activeaza in jos deoarece in momentul in care am o
trasatura brusca si vreau sa intervin prompt pot sa dezactivez free runnerul si
sa apuc lanseta dintr-o singura miscare continua. Duc mana pe sub lanseta
inspre mandrina si din mers lovesc cu degetul aratator parghia impingand-o in
sus apoi imediat apuc lanseta si o ridic. La mulinetele care au parghia invers
dureaza mai mult pana ajung sa ridic lanseta, in primul rand trebuie data o
tura de manivela sau apasata parghia in jos si abia apoi apucata lanseta si
ridicata.
-----------------------------------------------------------------------
Carligele speciale de pescuit la
crap sunt negre, gri, verzi (niciodata aurii) si nu au paleta, au ochet. Gama
de modele este foarte larga si in functie de momeala folosita exista si forma
dedicata. Discutam despre asta mai pe larg la monturi si
tehnici de pescuit.

|
Carlig
rotund, tija de lungime medie, ochet drept, varful spre interior, forjat,
varful putin inclinat fata de tija (Faultless). Asa cum ii spune si numele
este un carlig cu care nu dai gres. Este foarte recomandat pentru boillies
normal si boabe de porumb.
|
|
Carlig
semirotund, tija lunga, ochet drept, varf drept, plat. Excelent pentru
boillies (sau alte momeli) flotante, se preteaza f bine la prezentarea
momelilor legate cu elastic de carlig.
|
|
Carlig
rotund, tija extra lunga, ochet spre interior, vf drept, plat.Foarte bun
pentru momeli flotante, legate cu elastic sau pe rig. Tija lunga creaza un
bun balans la aspirarea momelii si intoarce carligul in gura pestelui
favorizand inteparea
|
|
Curbura
(?!?) triunghiulara, ochet drept (Killer). Asa cum ii spune si numele este
“ucigas”, nu rateaza nimic, orice peste care “gusta” un asemena carlig e gata
intepat.Merge f bine la rig pentru boabe de grau iar eu l-am folosit
acum 2 ani la crapi in jur de 1kg (la balta Colacu, unde contrar spuselor
paznicului toti pestii pe care i-am vazut prinsi nu depaseau 1,5 kg) cu
momeala 1 boaba de porumb (conserva) in carlig, chiar langa ochet si un puffi
(sunt unii mari cu diam cam de 8 – 10 mm) legat cu elastic chiar pe coltul
curburii (!!!).
|
|
Are
o curbura ciudata, semirotund (sau mai degraba semioval) cu un unghi la baza
varfului (Perfection).Mai multe firme fabrica acest model, eu am pescuit cu
cel facut de Ashima si pot sa va spun ca indiferent de montura si momeala
folosita nu am avut rateuri (mai multe ca de obicei).
|
-----------------------------------------------------------------------
Desigur
firul ideal este invizibil in apa, matasos, fara memorie, cu elasticitate mica,
rezistent etc. Cum nici un fir din lumea asta nu indeplineste absolut toate
aceste conditii trebuie sa cautam doar sa ne apropiem cat mai mult de acest
ideal.
Culoarea
S-au facut numeroase studii si inca se mai discuta asupra culorii cea mai putin
vizibila in apa pentru pesti. Pe mine cel mai tare m-a convins fluorocarbonul,
este senzational, este vizibil mai invizibil :-)) Apoi teoriile merg pe culorile
maro, rosu inchis, negru, verde inchis. Desigur pana la urma conteaza foarte
mult si apa in care pescuiti si compozitia fundului si mai ales faptul ca
ciprinizii nostrii preferati nu prea sunt mari vazatori. Eu am folosit fir
verde fluo si portocaliu fluo si am prins carp.
Am
folosit aceste fire in delta unde pescuiam chiar langa nuferi si cel mai
important era sa stii in orice moment unde este pestele, la ce distanta de
nuferi sau stuf, cat am pescuit cu fire in culori normale o gramada de crapi
m-au pacalit si s-au bagat in nuferi si pierduti au fost, cand am trecut pe
fluo puteam sa-i controlez mai usor si stiam exact cand era cazul sa fortez
putin sa-i indepartez de zonele periculoase.
Grosimea
Grosimile cele mai folosite in pescuitul crapului sunt intre 0,25 si 0,50 (nu
radeti unii chiar folosesc aceste fire de 50), conform statisticilor de vanzari
0,30 este grosimea coplesitoare. Recomandarile expertilor sunt intotdeauna
legate de stilul si imprejurarile de pescuit de aceea nu exista un standard. Spre
exemplu pe o balta micuta, cu fund curat si in care stim ca nu prea sunt sanse
sa ne intalnim cu bucati peste 15 kg un fir de 0,25 - 0,28 ne va ajuta sa ne
bucuram de placerile unui drill cu sufletul la gura pe cand un fir de 30 sau
mai gros va insemna dresura de crapi (muscat - intepat - mulinat - afara).
In
rauri, unde oricand putem sa acrosam un crapoi batran de 20-30 kg (ce vise...)
se justifica folosirea firelor de 35 - 40, iar in conditii speciale cum sunt
pescuitul langa stanci, langa copaci, in radacini, in ape cu palcuri de stuf,
cu nuferi sau alte vegetatii acvatice unii folosesc chiar fir de 50 pentru a
putea struni crapii care vor sa se ascunda. Exista numeroase situatii in care
pestele trebuie strunit bine ori la inceputul drill-ului, dupa intepare, ori la
sfarsitul drill-ului, atunci cand scoatem pestele (mal accidentat, obstacole in
apropierea malului de care pestele se poate folosi pentru a incurca firul).
Daca avem prima situatie singura varianta este firul gros (nu vreau sa discut
despre folosirea multifilamentelor pe mulineta) daca insa avem a doua varianta
exisat si posibilitatea folosirii unui inaintas de fir textil de 10-15 m sau a
unui inaintas mono conic cee ne va ajuta enorm la introducerea pestelui in
minciog.
Desigur
de multe ori avem nevoie sa lansam foarte mult si atunci un fir mai gros
inseamna pierdere de distanta, as ca se impune un fir mai subtire ... da dar
daca vine ala mare ... daca se baga in stuf .... Alegerea va apartine, in
functie de situatia in care pescutiti trebuie sa folositi grosimea optima. Ce
pot sa va asigur este ca un crap, oricat ar fi de mare nu rupe un fir de 28-30
singur, nu poate, poate doar sa-l agate in ceva sau pescarul poate (de cele mai
multe ori) sa faca o greseala fatala.
Alte caracteristici
Se tot discuta despre elasticitate, rigiditate etc. Supletea unui fir este de
cele mai multe ori in detrimentul rezistentei, un fir suplu se lanseaza mai
bine, mai mult, (iarasi lanseuri lungi). Deci cel mai mult conteaza echilibrul,
echilibrarea mai multor factori care sa se apropie cat mai mult de acel fir
ideal.
Elasticitatea
Elasticitatea unui fir poate fi folositoare sau daunatoare. un fir elastic
inseamna o elongatie in timpul inteparii care pierde foarte mult in energie,
practic se poate ca pestele sa nici nu simta ca ati intepat. Oricum mie nu mi
se pare un detriment prea mare de cand am descoperit monturile autoferante (cu
autointepare). Un fir prea rigid devine casant, e drept ca atunci cand intepati
sare plumbul din apa dar o smucitura mai serioasa a unui crap poate sa rupa
oricand firul.
Rezistenta
Sa
nu credeti ca rezistenta inscrisa pe cutie este rezistenta pe care o are firul
pe uscat, acestea sunt valori stabilite in conditii de laborator pe un metru de
fir fara nod, sub apa, la o temperatura de 20 grade C (sau nu). De multe ori
rezistenta inscrisa pe cutie este cu mult peste rezistenta reala, desigur,
succesul in vanzari e foarte important. Ca o exemplificare uitati-va putin in
tabelul de mai jos, sunt doua teste facute de revista Aventuri la Pescuit, dupa
cum puteti vedea rezistenta reala a unui mono de 30 este intre 6 si 8 kg.
|
Marca,
modelul
|
Rezistenta
inscrisa pe role
|
Rezistenta
reala (testata)
|
|
Bison
|
8.6
|
6.7
|
|
Boss
Focus
|
12.1
|
6
|
|
Cameleon
Hakuyo (un fir Hakuyo piratat, acest model nu exista in oferta lor)
|
12.15
|
5.9
|
|
Carbotex
|
12.25
|
6.8
|
|
Carbotex
Coated
|
12.4
|
6.6
|
|
Climax
|
6.2
|
6.7
|
|
Berkley
Iron Silk
|
8.2
|
6.7
|
|
Kokkai
|
11.2
|
5.8
|
|
Ninja
|
12.1
|
7.3
|
|
Professional
|
7
|
5.8
|
|
Pro
Long
|
8.5
|
7
|
|
Sufix
Magic Touch
|
7
|
7.1
|
|
Sufix
XL Stong
|
7.7
|
6.3
|
|
Tornado
|
14
|
7.6
|
|
Shimano
Technium
|
9.8
|
8.37
|
|
Shimano
Antares
|
9.8
|
7.73
|
|
Shimano
Twin Power
|
9.8
|
7.43
|
|
Shimano
Stradic
|
9.1
|
6.32
|
|
Platil
Souveran
|
8.4
|
7.65
|
|
Gipo
Excelent
|
8.2
|
7.11
|
|
Raptor
Carboo
|
11.5
|
7.2
|
|
Shimano
Power Aero
|
8.1
|
7.24
|
|
Raptor
Carp
|
8.4
|
7.37
|
|
Predator
|
8.1
|
7.27
|
|
Silstar
Konnekt
|
6.7
|
7.01
|
|
Anglon
Specfighter
|
7.5
|
6.01
|
|
Erson
Fluo
|
9.2
|
7.41
|
|
Carp
Expert Original
|
12.1
|
7.71
|
|
Erson
Taifun
|
12.6
|
7.78
|
|
Anglon
Adrenalin
|
8.1
|
7.28
|
|
Titan
Smoke
|
11.5
|
6.85
|
|
Venturieri
Protect
|
11.6
|
6.95
|
|
Gipo
Hypercarbon
|
6.5
|
6.3
|
|
Gipo
Fluo
|
6.5
|
4.93
|
|
RTM
|
8.5
|
7.53
|
|
Gipo
Avantaj
|
6.1
|
4.64
|
|
Mirage
Plus
|
8.1
|
7.65
|
|
Revans
Soft
|
8.2
|
6.95
|
|
Titan
Power
|
8.3
|
6.96
|
|
Professional
Supreme
|
9.6
|
5.63
|
Varsta
Toate monofilamentele, fara exceptie, sunt afectate de timp, indiferent ca sunt
in cutii de carton, de plastic rezistent la UV, de tabla sau lemn. Exista doar
solutii de a reduce degradarea firelor in timp dar nu de a o inlatura.
Firele americane
Pe firele americane nu veti gasi intotdeauna inscriptionarile cu care suntem
obisnuiti noi europenii, am vazut multi crapari comandand fir 'X de 30 ' din
cataloage americane. Mare mirare cand au vazut shufa de remorcat masini. 30 nu
inseamna grosimea in mm ca pe la noi ci inseamna rezistenta in livre. Un fir de
30 inseamna ca rezista la 30 lbs forta (rezista, nu se rupe) si in 99% din
cazuri asa si este. Acest fir rezista la 13,5 kg si are o grosime de cel putin
0,60 mm. Firele de care aveti nevoie pt crap sunt cele de 10-14 lbs. 10 (4,5
kg) in general are grosimea de 0,28 -0,30 mm, 12 (5,4 kg) are cam 0,30 - 0,35
mm, 14 (6,3 kg) are cam 0,35 - 0,40 mm).
Lungimea
Recomandarile tuturor expertilor sunt de minim 300m, oricum mulinetele folosite
sunt foarte incapatoare. Nu aveti nevoie de 300 m pentru a lansa ci pentru a
putea face fata oricaror situatii care ar putea aparea, cu un crap mare aveti
nevoie oricand de o rezerva de fir, nu vorbesc de balti late de 100m si lungi
de 300 ci de balti de zeci sau sute de hectare. Lanseul poate fi de putin peste
100m, daca mai si intrati in apa pana la brau si aveti destula zona cu apa mica
in fata, un crap sau cteno de peste 15 kg acrosat poate sa plece lejer inca
100m in larg sau in lateral. Oricum in timpul partidelor de pescuit se mai
intampla si mici neplaceri, o peruca, o lansare ratata, o agatatura pe fundul
apei, neplaceri care scurteaza lungimea firului, ar fi pacat ca dupa 3 lanseuri
sa schimbati tot firul pentru ca s-a scurtat. Asta fara a lua in calcul modelul
de pescuit tot mai raspandit, de plantat monturile cu barca.
Eu
folosesc mulinete Banax Helicon 5600 si umplu tamburii cu fir de 30, asta
inseamna vreo 480m, nu am ramas niciodata fara fir desi in delta intr-o partida
de cateva zile cam vedeam fundul tamburului pentru ca in fiecare zi aruncam
primii 30-40m din fata din cauza uzurii cauzate de frecarea cu tulpinile de
nuferi . Colegii mei aveau cate 300m pe tambur si dupa 2 zile au trebuit sa
schimbe tamburii.
Cum alegem firul
Cand incercati un fir intr-un magazin aveti grija sa nu va faceti de ras.
Dovediti ca sunteti pescar nu croitor, incercati firul pe nod pescaresc nu de
croitorie, nu strangeti nodul fara sa-l udati, retineti !!! firele rezista
numai ude, cand trageti de un fir lasati-i macar 70-80cm lungime de proba caci
in 5-6 cm oricum nu va dati seama de nimic, studiati elasticitatea firului,
scoateti un metru de fir de pe rola si lasati-l sa cada, uitati-va daca face
bucle sau se intinde, nu trebuie neaparat sa-i dovediti vanzatorului ca dvs.
puteti sa rupeti orice fir, nu trageti firul pe unghie sau printre dinti ca nu
aveti ce sa vedeti, nu trageti de fir cu socuri.
Priviti
firul ca pe un produs care se alege precum merele la piata, nu dupa nume,
renume, istoric etc ci pe gustate, pe pipaite, pe incercate sau bazat pe
sfaturile unuor pescari in care aveti incredere si care le-au folosit. Asa cum
ati vazut si in tabelul de mai sus conteaza mult mai mult testarea decat
numele.
-----------------------------------------------------------------------


Plumbii
"long distance", asa
numiti pentru aruncari la distante mai lungi 90/120 metri (foto nr. 2) au
greutatea de 85/120 grame si au de obicei forma aerodinamica si sunt folositi
cu inaintasul de 30/45 lb. pentru a nu rupe linia principala in momentul
aruncarii.
Putem
sa impartim in doua feluri: fix si in-line.
- Fix:
( foto nr.3) dotate cu un inel sau cu un vartaj care poate fi folosit
intr-o multime de monturi culisante, semifixe sau chiar fixe.
- In-line (in linea): (foto nr.4) sunt acei plumbi care au
o gaura prin care trece firul munturii (sau linia principala) direct
inauntrul lor. De la acesti plumbi se naste faimoasa montura numita
in-line. Acesti plumbi zboara foarte bine si se ridica usor la suprafata
in momentul recuperarii.
-
Plumbii
pentru apele curgatoare sunt cei cu formele cele mai ciudate (foto nr.5) de
obicei plati pentru a nu se plimba datorita influentei curentilor. Sunt grei si
stabil, cateodata cu niste ghiare sau tepi pentru a se infige pe fundul apei.
Forma aerodinamica nu este importanta pentru acest fel de pescuit fiind un tip
de pescuit care poate fi catalogat drept marginal fishing.
In
aceasta categorie de plumbi intra si back lead (foto nr. 6), plumbi culisanti
care se baga pe firul principal, dupa aruncarea monturii, si se lasa, tinand varful
lansetei in sus, sa culiseze pana la distanta dorita. Facand asa suntem siguri
ca firul nostru este lipit pe fund, deci nu este expus de influenta curentilor
, nu sperie pestii si reduce tiuiturile de la sensor in prezenta vantului.
Exista
si niste plumbi asa zisi "ecologici" (foto nr.7) (obligatorii in
Anglia) care sunt acoperiti de material plastic deoarece plumbul fiind toxic si
avand in vedere numarul de plumbi pierduti pe fundul baltii ...(vi recomand
pentru a pastra cat mai curate apele nostre!!)
-----------------------------------------------------------------------
Suportii pentru pescuitul
stationar au evoluat in ultimul timp de poti sa crezi ca sunt cine stie ce
instalatii spatiale. Eu am ramas fidel vechilor cracane care se infig in pamant
unul in spatele lansetei si unul in dincolo de jumatatea ei. Nu folositi
suportii care se gaseau pe vremuri in comertul de stat si care aveau punctele
de sprijin la 30 cm departare unul de altul pt ca acelea erau bune pt lansetele
care se gaseau pe vremea aceea (1,80-2,10m) dar in cazul unei lansete de 3,6m
greutatea partii din fata va face o parghie periculoasa pe sarma suportului si
puteti rupe lanseta foarte usor.
Mincioguri
Minciogul
pentru crap trebuie adaptat, ca toate celelalte accesorii, la marimea pestilor
la care visam. Un crap de 10 kg poate ajunge lejer la o lungime de 1 m asa ca
minciogul trebuie sa aiba o deschidere mult mai mare pentru a putea lua crapul
cu usurinta. Eu am ales o varianta triunghiulara cu bratele legate intre ele cu
un fir foarte rezistent (un fel de cordelina), cu bratele de 1,5m. Inca nu am
prins crap atat de mare cat sa-mi puna probleme de intrat in minciog dar inca
mai sper :-). Faptul ca varfurile sunt legate cu un fir care la apasasare se
lasa ajuta foarte mult la introducerea crapului in minciog, atunci cand este cu
capul inauntru o impingere de coada foarte puternica intr-un suport rigid il
poate ajuta sa sara peste minciog in schimb acest fir se lasa si ii compenseaza
forta de impingere.
Plasa
minciogului trebuie sa fie suficient de adanca pentru a retine pestele
inauntru, chiar si la zbateri foarte puternice pestele nu are voie sa sara din
minciog. O adancime de minim un metru este foarte recomandata. Ochiurile plasei
mai mici de 5 mm ajuta foarte mult la protejarea pestilor, a solzilor de pe ei.
In concursuri este obligatorie acesta plasa si nu ar fi rau sa fie introdusa si
in pescuitul de zi cu zi.
Manerul
este recomandat sa aiba minim 1,8 m, la o lanseta de 3,6 m o coada prea scurta
poate ingreuna foarte tare scoaterea unui peste de catre un pescar singur sau
poate duce la fortarea lansetei pe curbura pana sub unghiul critic. Nu uitati!
Dupa ce bagati un crap in minciog nu il luati niciodata pe sus apucand
minciogul de maner, ridicati numai rama minciogului din apa, pestele ramanand
IN apa, pliati minciogul (eu prefer modelele la care bratele se scot din
maner), apucati de la jumatatea bratelor si duceti crapul pe mal. Nu il puneti
nicodata direct pe jos, din zbatere se poate rani foarte rau si degeaba il mai
eliberati. Asezati-l intotdeauna pe o saltea de
receptie.
Salteaua de receptie
Salteaua
de receptie este un accesoriu obligatoriu in pescuitul crapului, asa cum am
spus si in capitolul precedent, siguranta crapului depinde de aceasta saltea.
Saltelele pot fi doar de receptie sau de receptie si cantarire, primele sunt
simple saltele pe care doar se aseaza pestele iar cele ce folosesc si la
cantarire sunt prevazute cu manere si catarame de inchidere. Esentialul este ca
pestele sa stea confortabil in aceasta saltea si sa nu aiba posibilitatea sa
iasa prin zbatere.
Cele
mai bune saltele sunt cele umplute cu bilute de polistiren, cele din burete se
imbiba foarte repede cu apa si devin mai greu de manevrat.
Intotdeauna
udati bine salteaua inainte de a aseza pestele pe ea. Dupa ce ati decrosat crapul
pe saltea aveti 2 posibilitati: sa-l eliberati sau daca este noapte si vreti
neaparat o fotografie cu acel peste il puneti intr-un sac
de pastrare pana dimineata cand este cea mai buna lumina pentru poze.
Saci de pastrare
Sunt
facuti din plasa de poliamid sau din tesatura foarte fina de poliamid in care
apoi sunt facute niste gauri de ventilare. Fiind foarte desi si foarte moi in
primul rand ca nu ranesc pestii in nici un fel si in al doilea rand feresc
pestele de lumina ceea ce-i creaza o stare de liniste, nu va faceti probleme de
rezistenta, desi subtire materialul este deosebit de rezistent.
Nu
puneti niciodata mai mult de un crap intr-un sac, se vor rani intre ei.
-----------------------------------------------------------------------
MONTURI
In
primul rand la realizarea monturilor trebuie sa va spun cateva mici chichite
care sa va ajute sa " va iasa " din prima si sa nu mai pierdeti si
dvs timp sa le descoperiti.
- Tubul de
silicon are rolul de a mentine firul intins la intrarea monturii in apa in
timpul lanseului fapt care reduce riscurile incurcarii forfacului pe fir,
protejeaza firul in muscatura si in drill de obstacolele abrazive de pe
fundul apei (scoici, crengi etc), cu cat este mai lung cu atat este mai
bine.
- Folositi tuburi
cu diametrul cat mai apropiat de cel al firului (FINETE !!!) si cat mai
subtiri in perete. Exceptie fac apele pline de scoici unde sunt necesare
tuburi ranforsate (astea nu le-am vazut inca la noi pe piata).
- Pentru a trece
firul prin tub introduceti intai un fir de cupru de 0,3 de care legati
apoi firul si il trageti.
- La legarea
carligelor nu folositi fir rigid (Fusion, sau teflonat cum i se zice pe la
noi) ci numai impletit, iarasi atentie, NU rasucit.
- Nu pescuiti cu
un vartej pana nu ati tras puternic de un altul din acelasi plic, eu am
avut ceva surprize.
1. Montura culisanta clasica
Este
o montura foarte usor de realizat si cu putine componente. Un lest fixat pe un
tub de silicon sau PVC, direct sau cu agrafa, poate fi un plumb sau un momitor,
o biluta de cauciuc si un forfac clasic (un carlig legat cu fir textil si cu
vartej in capatul opus). Este o montura buna primavara cand crapii sunt inca
lenti si fitosi. Avantajul este ca pestele ia momeala si pleaca cu ea fara sa
simta nici o grautate deoarece firul culiseaza prin lest.

Lasati
bambina mai jos lasand firului o burta mai mare pt ca pestele sa se poata
deplasa nastanjenit pana interveniti dvs. Necesita atentie si intapare rapida
caci pestele poate lasa momeala oricand daca i se pare ceva in neregula.
Aceasta montura mi-a fost foarte recomandata de " crapistii " de
Dunare.
2. Montura semiculisanta
Este
aceasi montura ca mai sus cu diferenta ca la cca 20 de cm in urma tubului se
pune pe fir un stoper. Cand pestele ia momeala si pleaca cu ea firul culiseaza
pana la stoper moment in care se produce un soc din cauza greutatii lestului.
Daca raportul intre gradul de ascutire al carligului si greutatea plumbului
este bun inteparea este gata, altfel se produce o preintepare care oricum va
ajuta foarte mult.
3. Montura elicopter

Aceasta
montura are avantajele reducerii numarului de incurcaturi ale forfacului pe
firul principal si mobilitatii mari foarte importanata la scoaterea unui peste
mare.
Realizare
: Necesita urmatoarele accesorii: un tub de silicon, un vartej marime mare (1,
2), obligatoriu vartejul va fi cu ochetii rotunzi si nu rombici, doua bile de
plasic cu gaura cu acelasi diametru ca al tubului, o bila de cauciuc si o
agrafa cu vartej. Intr-unul din capetele tubului plasati vartejul intre cele
doua bile de plastic pe care le fixati cu super glue (ATENTIE sa nu lipiti si
vartejul) lasati o distanta de cca 1 cm fata de capatul tubului si o distanta
de cca 5 mm intre bile, de capatul liber al vartejului legati forfacul cu
carlig. Montura o puteti face direct pe firul principal sau si mai bine pe un
fir textil de cativa metri pe care il legati direct de firul principal. Treceti
firul prin tub (carligul trebuie sa fie in partea dinspre lest) si legati-l de
vartejul de la agrafa cu vartej, de agrafa prindeti lestul si montura este
gata.

Puteti
folosi si plumbii facuti special pt aceasta montura care au din constructie
vartejul montat pe un ax din plastic dur. Exista in comert niste kit-uri numite
Heli Beads, speciale pt aceasta montura, problema lor este ca legatura dintre
bile (tulip) este dintr-un plastic rigid care la primul peste se fractureaza si
devine inutilizabila.
-----------------------------------------------------------------------
Uitati
din start ce v-au invatat alti pescari despre cum se leaga forfacuri cu 2-3-15
carlige in ideea ca puteti sa folositi mai multe feluri de momeli sau ca daca
un carlig se scufunda in mal raman celelalte.

Pescuitul
crapului se face cu UN SINGUR carlig pe lanseta. Al doilea carlig pe care il
puneti in montura, in cazul in care prindeti un peste mai mare, in mod sigur se
va agata de un obstacol de pe fundul apei, de plasa minciogului inainte sa
bagati pestele in el sau si mai rau de ochii pestelui sau de alta parte a
corpului provocandui chinuri suplimentare, asta in primul rand iar in al dilea
rand doua sau mai multe carlige inseamna mai multe noduri deci mai multe puncte
slabe pe o momtura.
Nu
aveti nevoie sa puneti mai multe momeli pe o singura montura pentru ca oricum
crapul nu se entuziasmeaza la vederea unor asemenea salate iar impotriva
scufundarii momelii in mal veti vedea ca sunt solutii mult mai inteligente
decat insiruirea de carlige pe 2 m de fir.
Noduri - Legarea carligelor
1.
Legarea vartejelor si agrafelor

2. Legarea a doua fire mono

3. Legarea firului mono de textil
Nodul Grinner
Nodul Mahin

La
realizarea monturilor se folosesc cateva mici accesorii:
- Bilele de cauciuc se pun intre o componenta culisanta si
un nod pentru a-l proteja.
- Stoppere, cauciuc, ata
- Clipsuri Kevin Nash
- Spuma flotanta se foloseste in combinatie cu alte
momeli pt a le ridica de pe fund sau se sculpteaza in diferite forme
(bila, cub, boaba de porumb), se imbiba cu diverse arome si se folosesc pe
post de momeala.
- Croseta este indispensabila pentru montarea momelilor pe
firul de par.
- Burghiul
- Solubilele
8.
Degorjorul

Foarfeca pentru taiat
capetele de fir dupa legarea nodurilor. Luati-va una de calitate ca sa puteti
taia si fir textil
Firul de par
Este
cea mai revolutionara descoperire facuta in pescuitul crapului. Am citit intr-o
revista (frantuzeasca, nu de-a noastra) ca s-au facut niste experimente (cu
camere de filmat subacvatice) asupra modului de hranire al crapului cu diferite
momeli si s-a observat ca atunci cand momeala si nada au acelasi miros (aroma)
si sunt distribuite pe o zona restransa crapii se pun pe mancat si aspira fara
jena boabe si boillies, iar cand momeala este oferita fara nadire solzosii sunt
foarte fitosi si ciugulesc si adulmeca bine inainte sa inghita.

De
fapt ce vreau eu sa va povestesc este partea a doua a experimentului care este
cea mai interesanta, asupra prezentarii carligului cu momeala. Momeala
prezentata infipta in carlig (boabe de porumb si grau) cu varful lasat afara a
pus pestii pe fuga mai ceva ca minerii pe politisti. Cum au aspirat boabele
impanate, le-au pipait cu buzele si au simtit “teapa” au scuipat, au fugit din
acea zona si nu s-au mai intors multa vreme (nu au scris cata). Momeala oferita
pe fir de par legata de carlige (fara varf) a fost scuipata numai dupa ce
carligul a ajuns in interiorul gurii si nu la nivelul buzelor. Tot in acest
experiment crapilor li s-au oferit monturi legate cu fir textil si cu monofilament
(la noi i se mai spune si nailon). Legaturile de fir textil se pare ca nu i-au
deranjat foarte tare deoarece sunt foarte suple si probabil sunt confundate cu
alge sau alte chestii fibroase de pe fundul apei insa cand au dat cu “nasul” de
mono mai groase de 0,18 au plecat.
O
alta poveste interesanta este despre lungimea firului de par. Literatura de
specialitate spune sa fie un centimetru intre curbura carligului si momeala dar
un pescar olandez s-a gandit ca ar fi mai bine daca nu i-ar mai mai lasa
crapului posibilitatea sa scuipe momeala si a pus un fir de par de 30
(treizeci) de cm in ideea ca atunci cand carligul ajunge in gura crapului
momeala sa fie deja in stomac si a sustinut sus si tare ca nu a avut nici un
rateu. Am verificat si eu aceasta teorie - nu la pescuit caci nu am gasit inca
un loc in care sa am atatea muscaturi pe zi incat sa pot face asemenea
experimente - in acvariul tatalui unui prieten, mare amator de carasi rosii,
fara ca el sa stie. Pe un mono de 0.06 am crosetat 4 pellet-uri speciale de
hranit pesti de acvariu iar la 4 cm de acestea am legat un vartej (nu mi-am
permis sa pun un carlig). Spre deosebire de crapii salbatici carasii astia erau
atat de lacomi incat atunci cand cei doi motani ai aceluiasi stapan se ucau pe
masa cu acvariul nu stiai care tabara se uita mai pofticios iar cand mi-am
lansat montura langa un palc de ceva plante amazoniene un caras de 10-12 cm s-a
repezit la momeala, a inghitit-o dintr-o suflare, a ajuns la vartej, l-a pipait
de 3 -4 ori apoi vazand ca nu poate renunta la el fara sa renunte si la
pellet-uri l-a inghitit. Noroc ca am fost prevazator si am pastrat celalalt
capat al firului in afara acvariului. Am avut un moment de drill foarte
incitant.
-----------------------------------------------------------------------
Desi
multi se tem sa foloseasca rigul (sau l-au folosit foarte putin, nu au prins si
au dat vina pe acesta pt esec) va asigur ca este cea mai buna forma de
prezentare a momelii pentru crap. Chiar daca nu prindeti din prima sau aveti
rateuri la intepare nu renuntati ci studiati bine montura pana o faceti cum
trebuie.
Pentru
a lega un rig bun trebuie sa stiti cateva lucruri:
- firul textil
trebuie sa fie cat mai moale, cat mai matasos.
- culoarea sa fie
maro inchis sau verde inchis, dupa folosire un fir bun se decoloreaza,
folositi un marker pt a-l vopsi pe toata lungimea forfacului.
- distanta intre
curbura carligului si momeala sa fie de cca 1 cm (cu mici exceptii).
- rigul trebuie
sa iasa de sub matisaj sau de sub varnis in dreptul varfului carligului pt
un echilibru foarte bun.
-
Boilis normal (cu densitate mai
mare sau egala cu cea a apei)
Legati
un carlig (knotless knot) si lasati rigul (firul din prelungirea tijei) cu
circa un cm mai lung decat diametrul boilisului pe care vreti sa-l folositi
facandu-i o bucla la capat. Treceti cu ajutorul crosetei o boilis pe fir si in
bucla introduceti un stopper, trageti bolliesul pe fir in sus pana langa
stopper asa fel incat acesta sa nu poata cadea (unele stopperuri trebuie sa
intre chiar in boilis dar nu vi le recomand). Nodul buclei ar trebui sa fie in
interiorul boilisului fapt care v-ar ajuta mult ca boilisul sa stea fix pe
acest fir.
Boilis flotant clasic
Se
leaga un carlig cu tija lunga, pe firul din prelungirea nodului, inainte de a
se face bucla pentru boilis, se introduce pe fir un varnis siliconic care se
trage impreuna cu firul pe tija carligului si se face bucla. Cand vreti sa
puneti un boilis trageti varnisul spre ochetul carligului si astfel rigul
ramane liber, puneti boilisul si trageti varnisul spre curbura carligului in
asa fel incat sa blocati boilisul strans langa tija carligului in asa fel incat
atunci cand este pus in apa tija carligului sa aiba o inclinatie de circa 45 de
grade.
Boilis flotant legat cu elastic
Aceasta
montura este preferata mea, mi s-a parut mie ca merge mai bine si da putine rateuri.
Se gaureste boilisul cu un burghiu (de 3 mm), se trece cu croseta un elastic
prin acesta. Se trece carligul prin ochiul format de elastic si se strange.
Capetele elasticului se leaga intre ele, nodul format fiind suficient de mare
pentru a folosi ca stoper. Boilisul se pozitioneaza in asa fel ca daca punem
montura in apa tija carligului sa aiba o inclinatie de 45 grade.

Porumb
Montura
clasica pe care am vazut-o in toate documentatiile arata ca si montura de
boilis numai ca in loc de bilute se pun 2-4 boabe de porumb si apoi un stoper.
Am incercat aceasta montura dar mi se pare ca se desira cam usor boabele si am
cam avut rateuri.
Boabele
de porumb au o pozitie foarte lejera si la orice incercare a pestelui de a le
inghiti sau a le scuipa carligul se intoarce cu usurinta si se agata. Practic
cu aceasta montura numarul rateurilor este nesemnificativ.
Legati
un carlig caruia ii lasati firul de par mai lung decat la boilis (numai prin
incercari veti putea determina lungimea optima), gauriti boabele de porumb cu
un burghiu (daac este vorba de porumb uscat) si insirati-le pe fir, merg 2 pana
la 8 boabe dar aveti grija la marimea carligului, treceti bucla rigului peste
varful carligului, peste contra si trageti ultima boaba peste nodul ochiului
asa fel incat bucla sa nu poata iesi cu usurinta.

Rig pentru boabe de grau
Prin
ochetul unui carlig treceti 2 fire sintetice foarte subtiri, intindeti-le in
lungul tijei si peste ele matisati legatura carligului pana in dreptul
varfului, veti avea un carlig cu 4 riguri, faceti cate o bucla pe fiecare
firisor (incercati sa fie cat mai egale) si trageti cu croseta maxim 4 boabe de
grau pe fiecare apoi treceti-le peste varful carligului (ca la montura 3B) si
veti avea un guguloi de boabe care mascheaza foarte bine carligul dar cand un
crap il apuca acesta iese foarte usor dintre boabe si isi indeplineste rolul.
Merge
foarte bine in apele furajate cu grau.
Rig pentru viermusi
Pe
tija unui carlig de crap matisati un fir mono de 0,08-0,12 mm iar la capatul
acestuia legati un carlig de pescuit nr 18 (este mai usor sa faceti operatiunea
invers), distanta intre carligul 18 si curbura carligului sa fie de 1-2 cm, pe
tija carligului de crap trageti un varnis siliconic, umpleti firul mono cu
viermusi pe care-i trageti prin carligul 18 si agatati acest carlig de varnisul
de pe tija carligului mare.
-----------------------------------------------------------------------
MOMEALA
Ca momeala la capturarea crapului se
recomanda boilies-uri, cubuletul de mamaliga, bobul de porumb, turta de floarea
soarelui sau rama(dar ramele pot atrage si pesti de obicei « mici »).
Primavara si toamna pescuiti cu boilies-uri
in componenta carora intra fainuri proteice de origine animala(faina de peste,
moluste, carne de vita, ou).
Vara pescuiti cu boilies-uri de origine
vegetala care au in componenta malai, grau, lucerna, secara, cu
indulcitori(miere, zahar, melasa, siropuri si aromatizante : anason,
vanilie, capsuni, zmeura, ciocolata).
Binenteles nu putem neglija clasica
mamaliga care de cele mai multe ori sa dovedit a fi cea mai eficienta, la fel
de bine se poate pescui si cu boabe de porumb si turta de floarea soarelui.
Momeli animale
Folosirea
momelilor animale in pescuitul crapului nu este deloc lipsita de etica.
Momelile animale sunt in anumite situatii foarte productive.
Viermusii sunt o
delicatesa pentru crap. Pescarii unguri folosesc foarte mult viermusii la
pescuitul crapului si au creat chiar si un sistem de rig pentru viermusi. In
acest fel se pot folosi carlige sanatoase fara sa striveasca viermusii. In nada
viermusii sunt foarte atractivi.

Ramele (mai multe tipuri) sunt foarte folosite de
pescarii de la noi din tara, in special in apele curgatoare. In Dunare este
momeala nr 1. Mie personal imi sunt cam antipatice aceste creaturi si nu le
folosesc decat in Delta pe cele negre.
Libelulele sunt o
momeala si o nada excelenta.
Racii - o momeala
pt exemplare mari.
Scoicile - in apele
cu scoici acestea reprezinta baza de hranire a exemplarelor mari.
Boilies
Este
clar cea mai selectiva momeala pentru exemplare mari, este cea mai mare
inventie pentru pescuitul crapului mare. Dovada este ca cei mai mari crapi s-au
prins cu aceasta momeala, sincer eu am fost destul de sceptic pana am prins
prima data cu boilisuri apoi am devenit un mare fan al acestei momeli. Proba de
foc a fost data in delta cand dupa 3 zile de momit eu si sotia prindeam numai
crapi peste 3 kg si aveam o frecventa de 15-20 de bucati/zi cu greutati intre 3
si 8 kg, pe cand ceilalti de prin apropiere, care nadeau cu mamaliga si porumb
si pescuiau cu mamaliga si rame aveau 20-30 de capturi/zi cu o medie de max 1
kg, cei mai multi erau ciortani de 1-1,5 kg.
Nu
va asteptati sa prindeti cu boilie din prima in locuri in care nu s-a pescuit
cu asa ceva. Multi pescari cumpara boilisuri la bucata, am rams masca la
vederea acestui sistem de vanzare chiar si in magazine cu pretentii. Nu aveti
ce face cu 5-10-15 boilisuri, crapul trebuie educat, trebuie invatat.
Daca
sunteti un pescar de peste mare atunci trebuie neaparat sa incercati aceasta
momeala, stiu ca ia timp, stiu ca necesita munca multa dar rezultatele vor fi
pe masura. Costurile de productie nu sunt chiar asa de mari daca va faceti
singuri boilisurile acasa, desigur cele cumparate gata nu sunt la indemana
oricui dar chiar daca uneori nu veti putea pune in cele de casa toate
ingredientele dintr-unele de marca prospetimea celor de casa va compensa acest
lucru.
Pentru
a va apuca de produs boiliesuri aveti nevoie de catvea accesorii:
- O masuta de
rulat, este o masuta compusa din 2 piese, baza si capac, cu santuri in
care se rostogolesc bilutele si sunt obligate sa se rotunjeasca. In
functie de buget si de cantitatile pe care doriti sa le produceti puteti
alege intre variante cu 7-8 santuri si o latime de 15-20 cm pana la cele
profesionale cu o latime de 50 cm si 30-40 de santuri;
- Un pistol de
presare, este un pistol asemanator celui pentru tuburile de silicon, in
capat are un con ce se poate taia in functie de diametrul la care doriti
sa scoateti "carnatii". Daca nu il aveti puteti sa modelati
acesti "carnati" manual, ca pe plastelina.
In
rest veti folosi numai ustensile obisnuite de bucatarie.
Principiile
sunt foarte simple, componetele pentru boilies sunt de 2 feluri: uscate
(fainuri si seminte sau sparturi de seminte) si lichide (arome, coloranti, unii
indulcitori, atractatnti sau alti aditivi) in plus la toate retetele aveti oua.
Respectand retete clasice sau folosindu-va imaginatia faceti un amestec din
fainuri folosind o punga mare in care bagati toate ingredientele, o umflati si
o scuturati bine. Intr-un vas mare bateti bine ouale impreuna cu toate
ingredientele lichide apoi adaugati praful putin cate putin formand o coca de
consistenta plastelinei, coca nu trebuie sa se lipeasca de maini si sa nu se
farame, coca ideala se aplatizeaza cand o trantesti de masa si se dezlipeste
foarte usor cand o ridici. Din aceasta coca faceti niste "carnaciori"
de diametrul mesei de rulat pe care o aveti. Rulati bilutele si apoi le
fierbeti, timpul de fierbere este in general intre 2-7 minute, numai din
experienta veti invata sa fierbeti cum trebuie boilisurile. In acest fel veti
obtine boilisuri scufundatoare.
Daca
vreti sa obtineti boilisuri plutitoare faceti pasta mai moale (mai mult ou) si
in loc sa le fierbeti le bagati la cuptorul cu microunde. Timpul de coacere
este cam de 15 minute. Iarasi experienta va va ajuta mult. In general eu
folosesc o cantitate mai mare de arome si atractanti cand vreau sa fac
boiliesuri plutitoare pentru ca mi se pare ca se cam pierde aroma la coacere.
Daca
v-am convins puteti incerca si voi sa faceti boiliesuri si va asigur ca daca le
faceti bine, naditi cum trebuie si aveti rabdare sa pescuiti exclusiv cu ele
veti prinde bine si veti vedea ca exemplarele mari nu va vor mai ocoli.
Retete
Reteta 1, boilies cu biscuiti
120g Biscuiti pentru pisici macinati (trebuie sa fie faina), preferabil cu
aroma de peste
90g Lapte praf degresat
60g Malai rasnit fin sau faina de soia
30g Drojdie de bere
10 Picaturi de ulei esential (la alegere)
10 Picaturi ulei de germeni de porumb
Aroma, cantitatea este in functie de concentratia esentei, respectati
indicatiile date de producator, eu folosesc 10 ml de arome de la Nutrabaits sau
20ml de Aromix sau Atractix de la Sensas
Indulcitor, puteti folosi un indulcitor special pentru boilies sau 4 linguri de
zahar.
6 oua mari.
Amestecati
ingredientele uscate intr-o punga, separat amestecati ouale (batute bine) cu
aromele si indulcitorul, adaugati mixul uscat treptat amestecand in acelasi
timp, trebuie sa obtineti o pasta destul de tare. Nu trebuie sa se lipeasca de
maini. Rulati bilutele si fierbeti-le timp de 3-6 minute, cu cat le fierbeti
mai mult cu atat vor fi mai tari. Dupa fierbere trebuiesc lasate la uscat minim
8 ore. Daca vreti sa le pastrati mai mult de 3-4 zile le congelati sau le
tavaliti bine prin faina de malai si le atarnati undeva la racoare intr-un
saculet din plasa sa se usuce bine.
Reteta 2, boilies cu dulceata de capsuni
200g gris (puteti sa-l mai maruntiti un pic dar sa nu fie chiar faina)
100g faina de soia
100g malai (faina de malai)
100g lapte praf degresat
100g dulceata de capsuni
6 ml aroma de capsuni
6 picaturi de bergamot
Colorant (preferabil rosu fluo)
6 oua
Amestecati
ingredientele uscate intr-o punga, separat amestecati ouale (batute bine) cu
aromele, colorantul si dulceata, adaugati mixul uscat treptat amestecand in
acelasi timp, trebuie sa obtineti o pasta destul de tare. Nu trebuie sa se
lipeasca de maini. Rulati bilutele si firbeti-le timp de 3-6 minute. Dupa
fierbere trebuiesc lasate la uscat minim 8 ore. Daca vreti sa le pastrati mai
mult de 3-4 zile le congelati sau le tavaliti bine prin faina de malai si le
atarnati undeva la racoare intr-un saculet din plasa sa se usuce bine.
Reteta 3, boilies cu ficat
300g gris
60g ficat proaspat de peste (eu il adun de la orice peste si il pastrez la
congelator in portii mici invelite in folie de plastic)
usturoi, puteti folosi extract natural de usturoi (10 picaturi), GarlicMint de
la Nutrabaits sau usturoi praf alimentar
30g miere
6 oua
arome si/sau aditivi, eu merg intotdeauna pe ficat sau peste
colorant
Bagati
ficatul in mixer si il faceti pasta, adaugati ouale unul cate unul si mixati in
continuare. Adaugati usturoiul, mierea, colorantul si aroma. Amestecati
ingredientele uscate intr-o punga, adaugati mixul uscat treptat amestecand in
acelasi timp, trebuie sa obtineti o pasta destul de tare. Nu trebuie sa se
lipeasca de maini. Daca amestecul este prea moale completati cu gris. Rulati
bilutele si firbeti-le timp de 3-6 minute. Dupa fierbere trebuiesc lasate la
uscat minim 8 ore. Daca vreti sa le pastrati mai mult de 3-4 zile le congelati
sau le tavaliti bine prin faina de malai si le atarnati undeva la racoare
intr-un saculet din plasa sa se usuce bine.
Reteta 4, Fishmeal
100g fishmeal
250g gris
150g malai fin
aroma
colorant
5 oua
Bateti
ouale cu aroma si colorantul, separat amestecati bine fainurile si apoi
adaugati treptat ouale batute, este posibil sa nu aveti nevoie de toata
cantitatea de oua. Coca trebuie sa fie destul de tare, rulati bilutele si
fierbeti-le 2-3 minute. Se pastreaza numai congelate.
-----------------------------------------------------------------------
MAMALIGA
1.Se
pune apa la fiert cu putina sare si zahar (la ochi). Cand fierbe adaugi malaiul
si faci o mamaliga cat mai consistenta. La final adaugi putin ulei (la ochi)
Separat amesteci gris, faina si purici de balta (sau orice alta mancare
pt pesti exotici) . Ex:o canita de gris, una de faina si 1/2 de purici.
Scoti mamaliga, o lasi sa se raceasca cat sa poti sa o tii in mana si o
amesteci cu grisul, faina, puricii si eventual o aroma. O amesteci pana ce nu
se mai lipeste de mana. Apoi o faci turtite si o pui intr-o oala la fiert(o
fierbi pana ce tinde sa se ridice). Dupa ce o tai patratele o poti folosi in
carlig, dar si pe fir de par.
2. MAMALIGA - CUBULETE.
Pentru o zi de pescuit folosesc 2 cesti de malai pentru prepararea
mamaligii.
Reteta:
- Se pune apa la fiert. Pentru a se asigura consistenta necesara, se
pun exact 2 cesti de apa (cesti pentru cafea).
- In apa pusa la fiert se pun citeva picaturi de colorant alimentar
(galben) si 1 - 2 lingurite de zahar.
- Se iau 2 cesti de malai (aceeasi masura folosita si pentru apa),
cernut cu sita normala pentru malai.
- Se cerne malaiul cu o sita fina (ceva intermediar intre sita pentru
faina de griu si sita pentru malai). Malaiul care trece prin sita se poate
folosi la mamaliga; cel ramas in sita, impreuna cu o lingurita de seminte de
anason, se dau prin risnita de cafea, pina praful rezultat se lipeste de
capacul risnitei.
- Se amesteca malaiul cernut cu cel dat prin risnita si cu o lingura de
faina de griu.
- Se pune peste apa clocotita si se lasa la foc mic, 10 minute,
acoperit.
- Se amesteca bine.
- Se lasa la foc mic, 10 minute, acoperit.
- Daca la amestecare mamaliga nu se aduna intr-un singur botz, inseamna
ca va iesi prea tare (este sfarimicioasa). In acest caz se adauga putina apa
clocotita (foarte putina) pe fundul ceaunului si se mai lasa la foc mic, 10
minute, acoperit.
- Daca nici acum mamaliga nu are consistenta necesara se repeta
operatia de mai sus.
- Se scoate mamaliga.
- Se pune imediat intr-o punga de plastic.
- Se pliaza punga, care va avea forma dreptunghiulara.
- Cu muchia unui fund de lemn se apasa mamaliga, pina ia forma
dreptunghiulara a pungii; se obtine un plaralelipiped de mamaliga, cu grosimea
egala cu latura cubului de mamaliga.
- Se pune punga cu paralelipipedul de mamaliga pe o suprafata dreapta,
dupa ce s-a invelit intr-o pinza subtire (merge si in ziar).
- Se aseaza fundul de lemn deasupra.
- Se preseaza circa 10 minute. Eu pentru asta folosesc circa 95 kg.
Atentie, daca nu se inveleste bine crapa punga.
Nota: Mamaliga astfel invelita o asez pe un scaun cu tablia plana, pun
fundul deasupra, ma asez si stau cit timp fumez o tigara.
- Se ia greutatea, fundul de lemn se lasa peste mamaliga, se acopera cu
o cirpa groasa (prosop scos din uz) si se lasa acoperit minim 3 – 4 ore.
- Se taie punga de plastic si se scoate mamaliga.
- Se pune mamaliga pe fundul de lemn si se taie cubulete cu un cuter;
merge si cu fir monofilament de 0,10 – 0,15, dar depinde de indeminarea
fiecaruia.
- Cubuletele se pun intr-o cutie de plastic in care am pus gris si se
amesteca, pentru a nu se lipi intre ele.
Nota: Cubuletele se pun in cutie numai dupa ce s-au racit. Cutia cu
cubulete se tine in frigider de seara pina dimineata.
Nota: Am folosit la mamaliga, diverse arome, urmatoarea avind parca
cava mai mult succes: Anason, vanilie, capsuni, capucino (clasic ½ plic);
Nota: Cind folosesc apa si malai in cantitati volumice egale se ia
malai obisnuit. Pentru malai grisat difera cantitatea de apa necesara.
Ca montura cel mai des folosesc forfacul cu plumb culisant, pe fir
textil (prefer Shimano Stela 0,28) in doua variante:
- pentru cub mic (cu latura sub 2 cm), cirligul cu ochi, firul textil
cu prelungire dupa nodul de pe tija cirligului si la capatul firului un ochet.
Pe aceasta prelungire intoduc cubul de mamaliga intre 2 pufuleti (Puffy) toate
folosind crosetul, dupa care trec ochetul liber pe dupa virful cirligului. Iar
pentru a nu avea virful cirligului liber in timpul cit montura se aseaza pe
fundul albiei (se misca pina ajunge la echilibru intre taria curentului si
greutatea plumbului) pe virful cirligului introduc un pufulet (care se va
inmuia si desprinde dupa citeva minute de stat in apa).
- pentru "cub" mare (calup cu dimensiuni de minim 2 x 2 x 5
cm) folosesc cirlig 2.0, rotund, care se introduce pe la unul din capete, se
trece o data prin "cubul" de mamaliga (cu tot cu fir) si se introduce
si a doua oara, astfel incit virful acului sa ajunga la suprafata la circa 1/3
din lungimea momelii fata de capatul liber, cu tot corpul carligului ingropat
in momeala.
3. o cana de apa pusa la fiert, in care adaugam
miere si sofran. mierea ... cam 2 linguri.
malaiul il rasneam si adaugam faina in rasnita (cam o lingurita) pana
obtineam o cana (aceeasi cana) de amestec malai si faina (de grau).
cand apa fierbea incepeam sa adaug malaiul si mestecam (non stop), pana
ce mamaliga nu mai adera la lingura (de lemn) ... asta la foc foarte mic. se
poate continua amestecatul inca o perioada, totul e sa nu se arda. in momentul
in care pe fundul tigaii (tuci) s-a format o crusta care incepe sa devina
aramie ... e suficient.
aici se ia mamaliga de pe foc si se poate imparti in doua:
- una o faceam sub forma de paralelipiped si o introduceam intr-un
tifon pe care il strangeam in jurul mamaligii si il introduceam intr-o oala
mare, plina cu apa care fierbea deja. o lasam la fiert cca 45 min, dupa care o
scoteam din tifon si o lasam la zvantat, astfel incat sa fie cat mai mult din
suprafata exterioara in contact cu aerul. se lasa asa pana se raceste, dupa
care se pune intr-o carpa curata si uscata. restul ...
- a doua bucata o lasam sa se raceasca si apoi o amestecam cu miez de
paine (putin cate putin), pana devenea elastica. la asa ceva am prins recordul
meu la crap.
Pescuiesc la Prut, un riu incomparabil mai
mic fata de Dunare, dar cu capturi relativ dese de crap salbatec si cu
trasaturi violente incit un crap de 3,5 kg crezi ca-ti va rupe lanseta din
suport.
Despre grosimea firului, nu are rost sa exageram. Eu cu fir de 0,30 am
scos crap de peste 10 kg, dar uzual folosesc 0,35.
Atentie la corelatia intre rezistenta firului si forta maxima a
mulinetei. Pentru o mulineta de 13,5 kgf nu are sens utilizarea unui fir de
peste 15 kgf. Totodata un fir mai gros va opune rezistenta sporita curentului
apei, necesitind un plumb mai greu. Cu un plumb mai greu virful lansetei va fi
mai tensionat, scazind sensibilitatea. Si mai trebuie spus ca nu intotdeauna
crapul mare trage puternic ... Nu uita,oricum ai face mamaliga, cind o scoti
calda din ceaun pune-o intr-un tifon dublu,stringe tifonul la gura cit poti de
mult,apoi pune o placa de lemn peste mamaliga si pune o greutate cit poti de
mare (30 kg.) peste placa.In concluzie:pune mamaliga calda la presat si las-o
pina se raceste.Poti sa tai cubulete direct sau sa le fierbi un minut ca pe
boilles-uri.Dupa ce le-ai fiert poti sa le lasi o zi la uscat la 20 grade
celsius,apoi sa le rehidratezi cu ce vrei tu.Incearca si vei avea o mamaliga
tare care nu va cade de pe firul de par.
4.33%faina de malai(cernuta f.fin) 33%faina de soia
si 33% faina de griu.
Luati toate aceste ingrediente si amestecatile bine intr-o punga
impreuna cu o lingurita de sare si o lingura de aditiv praf de la sensas , apoi
intr-un vas in care aveti apa turnati amestecul pina obtineti o coca tare pe
care o framintati bine. Faceti din aceasta compozitie niste galuste cam cit o
jumatate de pumn si punetile intr-un castron cu apa clocotita cam 7 minute dar
nu mai mult de 3 galuste deodata. Dupa ce le scoateti lasatile cam un minut
pina puteti sa le framintati fara sa va ardeti. Framintati aceste 3 galuste
bine cam 3-4 minute clatinduva des pe miini . Cind galusca nou obtinuta este
tare si bine framintata mai adaugati in ea 5 mililitri de aroma dulce si mai
framintatio un minut.
Aceasta mamaliga sta si pe cirlig puteti sa faceti din ea si bilute ca
boiliesurile si sa le puneti pe firul de par.
-----------------------------------------------------------------------
NADIREA
Este esenta pescuitului, nada trebuie sa contina o parte din momeala
folosita la pescuit.
Nadirea cu boilies-uri prinse de carlig cu fir solubil este excelenta.
La fel si nadirea cu boilies-uri sau porumb
boabe puse in pungi hidrosolibile(din PVA) si lansate in zona de pescuit. Daca
acestea lipsesc(firul solubil si pungile din PVA) puteti nadi cu boilies-uri
intregi sau chiar sparte si amestecate cu diferite paste( in componenta carora
intra fainuri proteice) adaugandu-se argila(pentru ingreunare si descompunere
lenta, formand bulgari pe care ii turtuti si ii aruncati in apa la 30-40m in
amonte(depinde de adancimea apei si rapiditatea curentului) de locul de
pescuit.
NADE
De
nada poate sa depinda succesul sau insuccesul la pescuit.
Nada
este cea care cheama pestele la masa de aceea trebuie sa contina elemente din
hrana de baza a crapului, sa aiba aroma care trebuie, gustul, culoarea,
consistenta care trebuie.
Cum
trebuie exact sa fie toate acestea? Intrebati
un crap. Sau folositi-va imaginatia si cu cat mai spectaculoase vor fi
rezultatele cu atat mai mari vor fi si satisfactiile. Eu o sa va dau doar cate
ceva din experienta proprie si din a altora dar nu o luati ca litera de lege.
Conditiile de pescuit difera de la o zi la alta, de la o apa la alta sau chiar
de la un mal la altul.
Crapul
are simtul mirosului de 8 - 10 ori (8 ori in publicatiile frantuzesti si
englezesti si 10 ori in cele germane si italiene) mai dezvoltat decat al omului
si de aceea exista teoria savanta ca trebuie folosite in nada componente care
cresc pe malul apei deoarece apa de ploaie care curge printre stiuletii de
porumb si printre fructele din copaci duce cu ea mirosurile.
Nada
trebuie sa cuprinda in compozitie momeala pe care o veti folosi.
Prin
scrierile maestrilor stilului se spune sa nadesti exclusiv cu boillies si
pelleturi dar eu nu prea sunt de acord cu chestia asta si intotdeauna pun in
nada porumb apoi pescuiesc cu boabe de porumb pe o lanseta, cu boillie normal
pe alta si cu boillie flotant pe ultima (fiecare cu fixul lui). In felul acesta
cred ca si crapii se hotarasc mai repede sa manince boilliesuri gasindu-le printre
boabele pe care le cunosc bine. La boabe de porumb am prins mai bine pe baltile
mai salbatice si mai putin batute de pescari "cu carte" iar in
baltile deja nadite cam la fel la toate momelile. Exceptie face balta de la
Sarulesti unde in ultimii 10 ani s-au aruncat sute de tone de boillies si unde
acestea sunt momeala numarul 1
Retete de nade
Reteta 1:
Este nada pe care eu o folosesc cel mai des si pot sa va spun ca este foarte
eficienta pt toate formele de crap. Merge foarte bine din mai pana in septembrie.
Este un amestec in care unele ingrediente pot lipsi sau pot fi introduse si
altele cu conditia sa se pastreze aceeasi linie a aromei.
- 4 kg de porumb
uscat
- 1 kg de grau
sau arpacas
- 2 kg de
boillies (capsuni, tutti-frutti, banane, ciocolata, canepa, caramel) este
f bine daca aveti 1 kg de boillies solubile.
- 1 kg de canepa
(recomandabil sa fie coapta)
- 1 kg de zahar
sau alt indulcitor (mierea este foarte buna dar numai ½ kg)
- ½ kg soia
uscata
- ½ kg seminte de
floarea soarelui macinate sau in lipsa strot
- ½ kg naut
preparat (vezi capitolul momeli)
- ½ kg peleturi
(solubile)
- aditiv praf sau
lichid
- putina sare
- 10 ml aroma de
acelasi fel cu boilliesurile (aveti grija cat de concentrata e aroma ca ce
se gaseste la noi pe piata puteti sa puneti si 2 litri). Puteti folosi
foarte bine siropuri concentrate.
- 10 ml ulei de
canepa
- 10 ml ulei
esential, cel mai bine de aroma pe care mergeti sau daca nu aveti cel de
mandarine poate fi combinat cu orice aroma.
Toate
chestiile astea eu le combin intr-o galeata (de fapt impart totul in doua si
fac doua transe de nada) si le amestec bine, pun apa cat sa acopere totul si le
las asa cateva ore. Grauntele uscate vor trage apa mai ceva ca un burete (in
special nautul si soia) asa ca aveti grija sa adaugati alta in permanenta.
Acest tip de nada se preteaza foarte bine la nadirea direct la fata locului
adica din barca sau pe jos, daca nu se poate amestecati totul cu o nada praf,
faceti bulgari tari si ii puteti arunca cu prastia. Daca dispuneti de o barca
lasati amestecul ceva mai zemos pentru o difuzie mai rapida. Cantitatea aceasta
eu o folosesc pentru un pescuit de doua zile si o arunc in 4 portii. ¼ in prima
seara si incep pescuitul a doua zi dimineata cand mai arunc ¼, apoi cate inca ¼
seara si dimineata. Dupa 5-6 partide intr-o balta puteti sa faceti crapi
dependenti de aceasta aroma.
Reteta 2:
O nada pe baza de cartofi (buna vara la crap si cteno)
- 4 kg de porumb
uscat
- 4 kg de cartofi
proaspeti taiati in cubulete de 1-2 cm. Nu taiati cartofii decat atunci
cand pregatiti nada.
- 2 kg de
boillies (canepa, fructe sau squid)
- 1 kg de arpacas
- ½ kg naut
preparat
- 1 kg zahar
- aroma
- 10 ml aditiv
(merge bine in combinatia asta Aromix-ul de crap de Sensas)
La
aceasta nada pescuiti cu boillies, cu cartof si cu porumb. Cartoful se poate
pune pe rig proaspat sau puteti folosi cartofii conservati din comert.
Reteta 3:
Nada pentru cteno. Aceasta reteta o am de la un amic de-al meu care sustine ca
a prins multi cteno cu ea. Eu am folosit-o doar o singura data si am prins sute
de platici, doi crapi mici si un singur cteno.
- Cca 3 kg de
porumb verde (taiat de pe stiulete)
- 2-3 kg de rosii
- 1 ceapa!!!!!!!!
Cica daca nu pui si ceapa nu are farmec.
- 1 kg de
boillies de fructe (astea eu le-am pus in reteta)
- 4 paini
- 100 g miere
- 50 ml de ulei
de floarea soarelui
- aroma de
vanilie (pot sa va spun ca amicul asta are ceva la cap cu vanilia)
- 2 linguri de
aditiv Van den Eynde de vanilie (!!!)
Cum
se face chestia asta ? Intr-un vas (pe malul apei) se storcesc rosiile, se rupe
painea in bucati si se amesteca cu terciul de rosii si porumbul. Se framanta
pana se face o coca foarte tare. Se adauga ceapa si uleiul (deja suna a carte
de bucate) si se framanta din nou. Se adauga aroma si aditivul se framanta
iarasi si se fac galuste cam cat pumnul care se pastreaza intr-un prosop ud.
Pot sa va spun ca dupa ce am terminat de facut nada muncisem atat de mult ca-mi
cam trecusa pofta de pescuit. Nu va dadeam aceasta reteta daca amicul nu era om
de incredere dar sa stiti ca nu e pescar dintr-ala… si cand spune ca a prins
asa este.
Reteta 4:
O reteta foarte buna iarna sau mai bine spus in noiembrie-martie:
- ½ kg porumb
uscat
- ¼ kg boillies
(calamar, scoici, peste, somon)
- ¼ kg biscuiti
pt caini (peste, somon)
- 20 ml ulei de
peste sau aroma de scoici sau calamar
- emulsifiant
- 10 ml esenta de
ciocolata
- 2 linguri de
zahar
- 10 ml ulei
esential de mandarine
- 2 linguri de
aditiv praf (f bun este Big Fish de Van Den Eynde)
- un stimulator
de apetit este binevenit
Amestecati
totul intr-o galeata si lasati-o cat mai uscata. Zgarciti-va cu cantitatea de
nada caci in aceasta perioada crapii nu sunt foarte mancaciosi. De mare folos
sunt acum pungile solubile in care puneti cca 100-150 g de nada la lanseurile
de nadire si cat va duce lanseta in lanseurile cu tot cu plumb. Pe aceasta nada
puteti sa incercati si o boillie de ciocolata. Cantitatea este pentru o zi de
pescuit caci nu am stat niciodata in perioada asta peste noapte. Daca aveti
posibilitatea sa naditi si cu o zi inainte (dimineata) este foarte bine.
Reteta 5:
Alta reteta care a dat bune rezultate in baltile cu mal unde nada se scufunda
repede si unde este necesar sa contina substante grase care sa razbata prin
acesta. Tot pentru 2 zile de pescuit. Acestui mix puteti sa-i imprimati ce
aroma doriti. Nu exagerati cu nadirea deoarece este o nada foarte consistenta.
- 2 kg de porumb
uscat
- 1 kg de
boillies (aroma la alegere)
- 2 kg de alune
crude pe care le coaceti putin la cuptar cu f f putina sare
- ½ kg seminte de
canepa coapta
- ½ kg de soia
uscata
- ½ kg pelleturi
de alune (sunt foarte uleioase)
- ½ kg pelleturi
de aroma de baza
- ½ kg zahar
- 50 ml ulei de
porumb
- 10 ml ulei
esential de anason
- esenta dupa cum
este cazul
- emulsifiant
- aditiv
Amestecati
totul in doua transe (mie mi se pare destul de neplacut sa amestec toate
grasimile astea asa ca in general mai iau cu mine un invatacel si il pun pe el
la treaba) si oferiti nada in portii mici si dese (de 3-4 ori pe zi). Momelile
din carlig e bine sa fie flotante (intram in detalii mai incolo).
Reteta 6:
Inca una pentru fund malos si gata. Mai departe incercati si voi si daca aveti
rezultate bune spuneti-mi si mie.
- 2 kg de porumb
uscat
- 2 kg de seminte
de floarea soarelui crude si faramate (nu macinate)
- 1 kg de
boillies (ciocolata, canepa sau scopex)
- ½ kg canepa
coapta
- ½ kg soia
uscata
- ½ kg pelleturi
(cele de ciocolata sunt o nebunie)
- ½ kg zahar
- 50 ml ulei de
floarea soarelui
- 10 ml ulei de
canepa
- emulsifiant
- aditiv
Aceleasi
conditii ca la reteta de mai sus.
Reteta 7, a lui Adriano Musaro
Ingrediente:
- 15% malai
- 10% faina de
orez
- 15% faina de
soia(grasa daca se gaseste)este un atractant natural
- 10% faina alba
(pentru a lega si carbohidrata)
- 15% canapa
prajta si tocata nu prea marunt
- 5% pelete de
porci sau faina pentru pasari si porci (nu mai mult pentru ca valorile
nutritive sunt prea mari, pentru a hrani un porc se folosesc
200g....atentie la dozaj.)
- 20% mancare de
pasarele cu granulatia mica
- 10% puteti
alege voi oricare atractant si indulcitor, chiar zahar este foarte bun
vorba lui Leon J. De obicei eu bag o spetie si cele pentru bucatarie sa
stiti ca sunt optime.
Aceasta
este reteta lui Adriano Mussaro, am vazut ca el face din aceasta nada niste
guguloaie cam cat o minge de ping pong le lasa circa o ora la uscat, timp in
care se intaresc in suprafata, si le lanseaza cu prastia.
Nadirea
Cam asa ar
trebui sa arate locul de pescuit dupa ce naditi !!!
Nadirea este cea mai importanta operatiune in
pescuitul unui peste care isi cauta hrana ghidandu-se dupa miros. Puteti sa
aveti cele mai "ciumege" scule, boilies-urile de la cele mai renumite
firme, daca nu atrageti pestii in zona in care a-ti aruncat carligele cu momeli
nu veti avea succes.
Cel
mai important aspect al nadirii este ca
nada sa ajunga acolo unde trebuie, adica pe langa carligele cu momeala.
De asemenea cantitatea de nada este foarte importanta, nu trebuie sa va
zgarciti dar nici sa hraniti toata pestimea din apa. Sa nu va sperie faptul ca
pescarii din jurul vostru aunca in dreptul lor kile de mamaliga sau alte
terciuri inodore si lipsite de gust, voi trebuie sa excelati prin calitate. In
mod sigur crapii se vor aduna la nada voastra bine facuta, cu un iz
irezistibil, cu un miros apetisant, cu o culoare atragatoare, preferand-o
mamaligilor cotidiene pe care le primesc de la inceputul vietii lor in aceeasi
formula (malai + apa + zahar + anason sau vanilie).
Specialistii
spun ca nada trebuie sa fie inchisa la
culoare pentru ca pestele odata intrat in zona nadita sa nu isi piarda
camuflajul. Tone de mamaliga sofranita sub forma de covor nu vor atrage
pestii ci ii vor indeparta. Si ingredientele pe care le folositi sunt de
asemenea foarte importante. Fiti intotdeauna pe faza si folositi o nada
adecvata sezonului si locului. La noi in tara foarte multe balti sunt furajate.
Nu are rost sa faceti pe savanti in asemenea balti si sa naditi cu cine stie ce
minuni de puneti pe fuga si broastele.
Sa
va povestesc o faza pe care a patit-o un amic de-al meu pe balta xxxxxxxx. S-a
dus omul dotat cu toate cele trebuicioase mamaligi, pachete de nada ("de firma"
nu asa oricum), arome, boillies-uri de 14 feluri, a nadit si-a aruncat
lansetele si s-a pus pe asteptat. A asteptat omul rabdator toata noaptea fara
sa aiba macar o singura trasatura. Dimineata linga el, in stuf, s-a asezat un
copil dintr-o localitate apropiata, a aruncat in apa o mana de strot imputit si
a inceput sa scoata la pesti de s-a speriat amicul meu. Spre amiaza vazind ca
el tot nu prinde dupa ce incercase toate momelile, nadele, monturile (chiar a
aruncat 2 lansete langa undita copilului) s-a dus si l-a intrebat pe pusti cu
ce da:
-Dom'le aici trebuie sa dai cu bere!
-Cum mai cu bere?
-Cu bere dom'le ca astia aici hranesc pestele cu ce ramane la fabrica de bere.
A
doua oara cand s-a dus acolo a framantat omul nada cu bere si a pescuit cu porumb
tinut 2 zile in bere si sa vezi surprize placute! Asta e un caz fericit (cu
berea) dar sa vedeti balti furajate cu gunoi de grajd sau cu faina de oase.
Nu
e cazul sa naditi cu arome de fructe intr-o apa rece in care crapii cauta
proteine, incercati mai bine un ulei de peste sau arome de scoici. Invers vara
sunt foarte recomandate aromele de fructe (capsuni, banana etc). Pentru
pescarii care privesc boilliesurile ca pe o minune cereasca: Aflati ca daca nu
naditi mai intai puteti sa uitati de aceasta minune. Degeaba cumparati din
piata "5 bilute la 10.000" si va duceti sa dati cu ele unde crapii nu
au vazut in viata lor asa ceva.
Crapul trebuie educat. Aveti nevoie de o
cantitate mai mare de boillies (cat mai mare) si de ceva timp liber. Ideal este
sa aveti si o apa ceva mai aproape de casa sa va duceti zilnic sa aruncati
minim 1 kg de boillies (o cobra va va ajuta foarte mult) si abia dupa cca 2
saptamani sa va duceti la pescuit in acea apa.
Nadirea cu ajutorul lansetei este cea mai
eficienta metoda de nadire pentru ca si momeala si nada ajung exact in acelasi
loc dar la un singur lanseu cu o lanseta de 3 lb nu poti arunca o cantitate
suficienta de nada plus momeala asa ca neaparat este nevoie si de nadire
suplimentara. Nadirea cu ajutorul lansetei se face cu ajutorul cosuletului de
nadit (arc), cu firul solubil, cu saculetul PVA sau cu racheta.
Cosuletul portnada (arcul) - Este cel mai
popular accesoriu de nadire. Acesta se umple cu nada pasta , simpla sau in
amestec cu momeli.
Firul solubil - este foarte potrivit pentru
boillie si momeli vegetale. Insirati boillie sau boabe de porumb pe croseta,
trageti-le pe firul solubil, legati ambele capete ale firului de montura
(forfac) si lansati . Dupa cateva secunde firul se didolva si ve-ti avea un
pumn de boillie sau de graunte pe o suprafata de o palma.
Saculetul solubil - este cel mai
interesant mod de nadire deoarece impreuna cu nada (pasta, boillie, boabe,
momeli animale) se introduce in saculet ci montura cu carlig reducand astfel
riscul incurcarii cu linia sau plumbul. Atentie la greutatea la care ajungeti
cu nada + montura!!!
Racheta - Este o teava din
plastic (mai nou din carbon) si are in capatul superior o camera cu aer iar in
capatul inferior un sistem de prindere. Se umple racheta cu nada iar in capatul
inferior se face un dop din pasta sau din pamant. Cand este aruncata greutatea
nadei scufunda racehta iar camera cu aer o tine in pozitie verticala. Dupa ce
dopul se dizolva si nada cade racheta se ridica la suprafata. Necesita o alta
lanseta decat cea cu care pescuim (de putere mare) si o buna precizie in lanseu
dar are avantajul ca duce o cantitate destul de mare de nada (pana la 500g).
Barca - Este cea mai
precisa forma de nadire si este foarte indicata pentru nadirea locului inaintea
partidei de pescuit.
Vaporasul teleghidat - Ofera o nadire
foarte precisa si poate fi folosit si in timpul pescuitului pentru ca prin
dimensiunile sale reduse nu sperie (foarte tare) pestii.
Cobra - Este o
teava din aluminiu sau PVC de cca 1 metru lungime si curbata la capatul
superior. Cu aceasta minune si cu putin antrenament poti arunca boillie (una
cate una) la peste 100 metri distanta. Se fabrica in dimensiuni diferite in
functie de distanta la care doriti sa aruncati si de diametrul boillie-surilor.
Prastia - Daca pescuiti la distante mici fata de
mal (canal) puteti folosi prastia de mana dar cum de cele mai multe ori se
pescuieste la distante mari cea mai folosita este prastia fixa (pe suport). Cel
mai important lucru este sa va reglati tirul si sa naditi in aceasi zona in
care va-ti lansat monturile.
Lopata - Nu este vorba de unealta agricola ci de o
chestie de forma unei linguri, cam de marimea a doua palme si cu o coada de 1,5
- 2 metri in care se pune un bulgare de nada iar restul depinde de ce vor (sau
ce pot) muschii dumneavoastra.
IMPORTANT
Din ora in ora verificati monturile si
eliberati firul de vegetatia prinsa de el, pentru a nu se bloca in varful
lansetei la mulinare.
TEHNICA PESCUITULUI
La Dunare pozitia lansetei in
suport va fi pe vertical(pentru ca firul sa fie cat mai putin prin apa).In
lacuri si ape unde curentul este mic pozitia lansetei in supoti va fi
orizontala.
-----------------------------------------------------------------------
|